Launce (.scotând o hârtie): Iata catalogul starii ei. Imprimis. Poate cauta si cara. Pai, nici un cal nu poate face mai mult; nu, un cal nu poate sa caute, poate doar sa care; asadar e mai buna ca o mârtoaga. Item. Poate sa mulga; ia te uita, o virtute dulce pentru o fata cu mâinile curate (.) Speed (citeste la rândul lui): Imprimis. Poate sa mulga. Launce: Da, asta o poate face. Speed: Item, face bere buna. Launce: De-aici si proverbul: binecuvânteaza pe cel ce face bere buna. Speed: Item, poate sa coasa. Launce: E totuna cu a spune: dar stie sa rupa ata? Speed: Item, stie sa împleteasca ciorapi. Launce: La ce bun sa te-agati de-o femeie, daca stie sa te-ncalte? Speed: Item, stie sa spele si sa frece Launce: Asta-i o virtute deosebita; în cazul asta nu mai are nevoie sa fie nici spalata, nici frecata. Speed: Item, stie sa toarca. Launce: Atunci o sa pun lumea pe roate sa aiba din ce sa-si câstige existenta. Speed: Item, are si multe virtuti fara de nume. Launce: Cum ar veni, virtuti din flori; ca nu-si cunosc tatal, de buna seama, de aia n-au nume. Speed: Aici urmeaza cusururile ei. Launce: E-o cursa strânsa între ele si virtuti. Speed: Imprimis, nu trebuie pupata pe nemâncate, asta în legatura cu rasuflarea ei. Launce: Ce mai, pacatul asta îl astupi cu o masa dimineata. Citeste mai departe. Speed: Are gura dulce. Launce: Asta cumpaneste duhoarea din ea. Speed: Zau ca vorbeste-n timpul somnului. Launce: Asta nu conteaza, totu-i sa nu doarma când vorbeste. Speed: Item, Vorbeste rar. Launce: Prost e ala de-a pus-o p-asta printre cusururi. Sa vorbesti rar este singura calitate a unei femei. Te rog, scoate-o si pune-o ca virtutea cea mai de seama....

Lui M. Rădulescu, cu admiraţie! Dihotomie antonimică. Te-am ascultat cam de trei ori – Stăteai cu Todea la taclale – Sorbeam din gura Dumitale Gânduri ‘nălţate înspre nori. Pe chipu-ţi tandru, sculptural, Vedeam un spectru de culoare, Ce ataca – ce simplu pare! Întreg registrul cultural. De unde oare-ai învăţat Să scoţi ascunsul la lumină?! În orice lucru afli-o mină De înţelesuri de aflat. Acum mă simt cam derutat: Caut în mine ce-am aflat . 13.09.’02 Bucureşti Versuri (cu, şi fără adresă!?…) Vol.I  pag.158 Daris...

[1] Buffon, Discours sur le style, Paris, Librairie M. Hattier (1920), p. 17. [2] Acest citat si urmatoarele din capitolul introductiv, precum si extrasele antologice (cu exceptia lui Hamlet) sunt preluate din editia: Shakespeare, Opere , vol. 1-11, Editura de Stat pentru Literatura si Arta, 1955-1963. În celelalte capitole, am folosit traduceri proprii. [3] Sister Miriam Joseph, c.s.c., în Shakespeare’s Use of the Arts of Language , New York and London, Hafner Publishing Company, 1966, sub titlul Contraries and Contradictories , însira si exemplifica 11 figuri, bizuindu-se atât pe textele epocii, cât si pe cele shakespeariene. [4] Multumim profesoarei noastre Zoe Dumitrescu-Busulenga, lui N. Balota, Leon Levitchi si Mihai Nasta, care ne-au îndrumat si sustinut moralul pâna la realizarea tezei de doctorat cu aceasta tema. [5] Vezi analiza Eseurilor lui Bacon, în articolul nostru: Gândirea dihotomica-antonimica în literatura elisabetana, în “Limbile moderne în scoala”, 1975, p. 111. [6] În Literatura barocului în Franta. Circe si paunul, în româneste de Constantin Teaca, Bucuresti, Editura Univers, 1976, p. 33. [7] Editura Stiintifica, l967. [8] “Prietenii perfizi” în traducerea lui Leon Levitchi (Îndrumar pentru traducatorii din limba engleza, Bucuresti, Editura Stiintifica si Enciclopedica, 1975), cu prilejul mentionarii lucrarii acesteia (p. 36-37). [9] Vezi: Silvia Pandelescu, Dificultati ale lexicului francez, Bucuresti, Editura Stiintifica, 1969; Doina Condrea-Derer, Dificultati ale limbii italiene, Bucuresti, Editura Stiintifica, 1973; Victor Vascenco, Dificultati ale lexicului rus, elemente de semantica contrastiva, Bucuresti, Editura Stiintifica, 1975. [10] Alexandru Graur, “Capcanele” limbii române, Bucuresti, Editura Stiintifica si Enciclopedica, 1976. [11] În afara articolului citat la pagina 17, a se vedea si: Mihai Radulescu, O tragedie a cunoasterii: Othello, în “Limbile moderne în scoala”” vol. I, 1973, p. 67; Stilistica antropologica. O aplicatie: Gândirea dihotomica-antonimica, în “Revista de istorie si teorie literara”, tomul 24, nr. 41, p. 487;...