Literatura si detentie

Mi-e somnul apă grea, lumină moartă,
În setea de-a zidi o altă soartă:
Să ard Păcatul strămoşesc, Lumină
Din jertfa Mea şi Graţia divină.
16. 05. 1946

Aiud

Aiudul, galera destinelor noastre,
Ne poartă pe-a timpului unde albastre
Spre-un ţărm neştiut, spre-un port neatins,
Spre-un far ce în noapte de mult stă aprins.

Ne frângem în grelele lanţuri, sub bice,
Sleiţi, unii trupul se zbat să-şi ridice;
Pe rând, tot mai multe zac ramele-n loc,
Galera-i o frunză-n al vântului joc.

Şi azi, ca şi ieri, mor pe nava cu vele
O ziuă cu soare, o noapte cu stele
Şi-asemeni bătrânilor zei din Olimp,
Ni-i viaţa un zbor peste spaţiu şi timp.

În suflet purtăm paradisele ninse,
Parfumul pierdut din grădinile stinse,
Iar gândul se frânge-n tăcerea de mort:
Câţi oare vedea-vom intrarea în port?

Dar vie ni-i dragostea-n pieptul ce doare,
Credinţa ni-i cântec, ni-i rază de soare,
Când viforul soartei, când crivăţul crud
Ne murmură-ntr-una: Aiudul, Aiud...
09. 03. 1951
Colonia Mina Baia-Sprie

Somnolenţă

Plăpânde umbre, dese, contururile-neacă,
Sub umede amurguri de neagră catifea,
Lin, gânduri se alungă, corăbii largi când pleacă
Vălătucită scamă, nori lunecând abia.

Noian de frunze moarte se risipesc simboluri
În colbul dens al boltei pustiului azur,
Misterul se resoarbe în primele lui goluri
Îmbietoare noapte mă-nvăluie-mprejur.

Din viorii adâncuri ce-aripile-şi răsfiră
Vapori de crin, otravă pe suflet se preling,
Neantul de lingoare destins lasciv respiră,
Fluide amăruie m-alintă, mă cuprind.

Şi când himeric, unda fântânelor tăcerii,
Alunecând, mă fură afund, tot mai afund,
Prin pâcla îmbătată cu-aromele-nserării,
Mă mistui lent şi totul şi toate se ascund.
09. 03. 1953
Colonia Mina Valea-Nistrului

Tresărire

Au adormit aroma şi misterul,
Petala-şi culcă visul în fântâni,
Topit în lacrimă albastră, cerul,
Mărgăritar oftat l-îngrop în mâini,

Şi când pe unduitul întuneric
Văpaia rugineşte în tăciuni,
Tresar din somn, din vise mă desferic
Şi urc pe aurori de rugăciuni.

Suişu-i fluturare peste ape;
Înrourat, pe cruce de catarg,
Mai limpede e cerul, mai aproape,
Rotiri de îngeri susură în larg.
06. 1957
Penitenciarul Gherla

Petala

Din trandafirul zâmbetului drag
Mai dăinuie pe lujer o petală,
Din evul dus, o singură vestală,
Doar un nuntaş ce-ntârzie în prag.

Corabie ce-n lente legănări
Culci nostalgia ultimei faleze,
Parfumul noapte, cântecul amiezei
Te-or troieni în mine cu uitări.

Ci-ntr-un amurg cu limpeziri de nea
Şi-or strânge anii candid, trandafirii,
Caleaşca-ntârziată-a regăsirii
Petalei ce-a căzut pe masa mea.
08. 1957,
Penitanciarul Gherla

Miezul nopţii

Coboară lent şi trist coboară
Pe-a îndoielii serpentină
Topită undă pe vioară,
Otrava nopţilor, felină.

Jur-împrejur, genună sumbră
Cenuşa zării troienită,
Stingând contururi vagi de umbră
În fremătare infinită.

Amarul clipelor profunde
Îl sorb acordurile vane,
Dând cadenţatelor secunde
Întinsul vastelor oceane.
03. 1964
Colonia Periprava

Porumbeii Aiudului
Motto: Uneori, un porumbel luneca pe la fereastra noastră. Să fie un semn?

Porumbelul - I
Mistuitor, azurul se revarsă
Peste arome, forme şi culori,
Cu ramuri de măslin, din zarea ştearsă,
Lui Noe îi aprinde aurori.

Şi cerul tot, când cobora în ape
Înfiorată undă de Iordan,
Cu cercuri largi, prin limpezimi pe-aproape,
Tot El încredinţa şi pe Ioan.

Plutire nefirească peste fire,
Rotire revărsândă de tării,
Din taina zării, din nemărginire
Ne adă semnul noii mărturii.
08. 09. 1967

Porumbelul - II triptic

Potopu-amorţise - "Sub zare senină
Deschide bătrâne năier
Şi saltă rotire spre cer
Zglobiu porumbel săgetând în lumină!"

Spre viu alburiu, afundiş, în plutire,
Aripile-i flutură lin
Cu-o creangă, lăstar de măslin,
Şi-n iureş aprinde o nouă zidire.

*
Profundă e clipa când fiul împlântă
Piciorul în râul Iordan,
Smerit să-L boteze Ioan
Şi glas părinteşte Îl binecuvântă.

Iar duhul în chip de porumb, întăreşte
Prin susur de-aripă prea calm,
Zvonită colindă şi psalm
Ce urcă, corolă de raze, cereşte.

Lumină-i cuvântul, stârnită bulboană
Şi viscol în cuget buimac,
Sfârşit şi ţâşnire de veac,
Imperiului păcii de-a pururi icoană.

*
Desprăfuie-mi, Doamne, vederea ce-adastă
Prin beznele care mă frâng,
Crâmpei din edenicul crâng,
Suav porumbel lunecând la fereastră.

În zboru-i să-mi cearnă a liniştii boare,
Afund să mă poarte-n azur,
Să-mi fâlfâie jur-împrejur,
Adânci melodii fulgurat să presare.
14. 10. 1982

Toamna vieţii

Pe creasta vremii sure
În estomparea ceţii
Plâng cerbul tinereţii
Din tainică pădure.

Cu dansuri largi, rotunde,
A frunzei agonie
M-adulmecă, mă-mbie,
Amurgul mă pătrunde.

Zadarnic or să vină
Miresme-n seara goală,
De-o vegetală boală
Mi-i sufletul rugină.

Târziu, prin ploaia lentă
A frunzelor aramă
M-ascunde, mă destramă,
Tristeţea grea, latentă...
24. 11. 1964

Construcţie
Motto: Viaţa este creaţie, nu construcţie.

Întind o mână şi culeg luceferi,
Iar din adânc desprind cristalul pur
Şi ape negre-am strâns jur-împrejur,
Să-mi crească anii luminoşi şi teferi.

Tot culegând, fărâmele se-adună,
Bucăţile de piatră mă cuprind,
Mă-mpresură, mă-ngroapă ca-ntr-un grind,
Nisip uitat în inutilă dună.
24. 12. 1969

Sinteză

Târziu şi timpuriu stau faţă-n faţă,
Lumină şi-ntuneric se privesc,
Firesc e Nepătrunsul Nefiresc,
În neschimbata curgere de viaţă.

În preafinit nemărginita zare
Acorduri largi tăcerile ascund;
Ascult atent la tonul lor profund
Şi creşte-n mine aspră întrebare.

Un deget, doar un deget pus pe rană
Nedumerirea o transformă-n crez...
Ce vis mai alb mai pot să-mi luminez,
Când Necuprinsul L-am cuprins sub geană?

Târziu şi timpuriu stau faţă-n faţă,
Lumină şi-ntuneric se privesc,
Firesc e Nepătrunsul Nefiresc,
În neschimbata curgere de viaţă.
24. 12. 1969

Aurel Pastramagiu
S-a născut la 21 Iunie 1922, la Galaţi.
În anul 1929, familia se mută la Bucureşti.
În Aprilie 1941 intră în "Frăţia de cruce" la liceul Titu Maiorescu din Bucureşti.
Absolvent al Şcolii Navale (1942-1944), a funcţionat ca ofiţer de marină militară în perioada 15 Aprilie 1944-15 August 1947.
A participat la acţiunea de evacuare a trupelor române din Crimeea, între 15 Aprilie 1944-13 Mai 1944, îmbarcat pe canoniera N.M.S. Lt. Cdor Stihi Eugen. Pentru comportamentul său este decorat cu "Coroana României" în grad de Cavaler, cu panglica de Virtute Militară, cu spade şi frunze de stejar.
Este licenţiat al Facultăţii de Litere şi Filosofie din Bucureşti, secţia filosofie, specialitatea psihologie, în 1948 şi absolvent al Seminarului Pedagogic Universitar "Titu Maiorescu" din Bucureşti 1948.
A fost arestat la 1 Iulie 1949, făcând parte dintr-un grup legionar care încerca să reorganizeze pe cei rămaşi fără legătură în urma arestărilor, începute încă din 1948, în vederea continuării luptei anticomuniste. A fost condamnat la 12 ani pentru crimă de uneltire contra ordinii statului.
A fost deţinut în penitenciarele: Jilava, Aiud, Gherla, Constanţa. A muncit în coloniile: mina Baia-Sprie (Oct. 1950- Oct. 1952) şi transferat cu lot disciplinar la mina Valea Nistru (Oct. 1952- Ian. 1954).
În Aprilie 1957 participă la greva generală a foamei din penitenciarul Aiud. Este trimis cu lotul disciplinar, la penitenciarul Gherla-Zarca, pentru 13 luni.
Pentru că în 1961 expira condamnarea, conform sentinţei, începând din vara lui 1959 i se aplică un regim de reeducare. Se refuză reeducării şi, în ultimă instanţă, nu mai vorbeşte. Rugăciunea pe aproape tot timpul zilei, l-a ajutat. Răsplata: este trimis, în 1961, la Securitatea Constanţa pentru supliment de anchetă. În August 1963, în urma refuzului de a mânca, este trimis la colonia de muncă Periprava. Aici i se comunică ordinul M.A.I., prin care mai avea de executat 72 de luni. Este eliberat în Mai 1964.
În detenţie a cunoscut personalităţi cu care a avut comuniune sufletească: oameni de cultură ca Wily Popescu, avocat, Gaby Bălănescu, ziarist, Luca Dumitrescu, avocat-scriitor-critic de artă, Mircea Nicolau, pe preotul Radu Şerban şi diaconul Teodor Codila, amândoi căzuţi la mina Baia-Sprie; pe preoţii Iustin Pârvu, călugăr şi Nicolae Grebenea; pe Nicolae Păun, avocat, pe Bucur Stănescu (coleg de Seminar Pedagogic), Nicolae Nicolau, medic oftalmolog şi pe Marin Naidim, arestat în 1942, care i-a deschis larg fereastra spre "Isihasm", mai puţin cu vorba şi mai mult cu fapta. Toţi aceştia erau legionari.
A mai cunoscut îndeaproape pe: Teodor Roxin, fost senator de Bihor, Popescu Mişu, fost subprefect la Botoşani, Munteanu Vasile, redactor şef la Gazeta Transilvaniei, Liciniu Faina, doctor în drept, Mituş Ionescu, avocat, Alexandru Herlea, prof. universitar la Institutul de Silvicultură Braşov, Nelu Pădureanu, avocat, toţi membri ai Partidului Naţional Ţărănesc.
A mai cunoscut pe: Cojocaru Romulus, inspector la Siguranţa Statului - om de o mare probitate, Vasile Cojocaru, Vasile Boaru, Ceuca Pavel, comisar poliţie...
I s-a publicat, pentru prima oară, o poezie în revista "Extemporalul" a liceului Mihail Eminescu din Bucureşti, în primăvara anului 1938. În Martie-Aprilie 1943, participă cu mai multe poezii în Revista Elevilor Şcoalelor Marine "Spre larg", în numerele 1 şi 2, pe când era elev la Şcoala Navală.
Recent i-au fost publicate Poezii din detenţie în Documentele Rezistenţei nr. 2.

[ inapoi ] [ sus ] [ inainte ]