In memoriam Mihai Radulescu

Tocmai astăzi, de la părintele Alexandru, am aflat vestea mortii Profesorului Mihai Rădulescu…desi eu sunt la Bucuresti, aici…si nu am aflat despre ea, care s-a petrecut acum un an…Regret că nu am stiut nici de înmormântare si nici de pomenirea de un an, pentru că doream să fiu prezent…din respect pentru statura sa intelectuală si morală…

L-am cunoscut pe profesorul Mihai Rădulescu, pe care îl evocăm acum, în primul an de facultate, ca profesor de Engleză. Dumnealui a fost profesorul care ne-a dat să traducem, la primul examen, un text, de o jumătate de pagină, din orice carte în engleză dorim noi…
Nu am înteles atunci care era sensul…Mai apoi mi-am dat seama că traducerea înseamnă libertate…dar si atentie…si că esti înteles si te descoperi pe măsura implicării personale în traducere.

Apoi am stat de vorbă, când am auzit că suferise în închisoare si că se ocupase de arheologizarea detentiei românesti din timpul comunismului. M-a impulsionat să scriu si să comentez datele pe care le aveam de la Părintele nostru, Ilie, văzătorul de Dumnezeu, al cărui prim volum din operele sale îl voi edita foarte curând la nivel online.

Fuma mult…avea cearcăne mari si suferintă încrustată pe frunte, dar te privea profund…si nu se complica cu tine, dacă te vedea incorigibil…

Avea întelepciunea de a zâmbi, un umor fin…si o mare cunoastere a vechii literaturi române…cât si o lejeritate uluitoare în întelegerea modului de a gândi în limba engleză.

Un studiu al său despre Sfântul Antim Ivireanul i-a sugerat doamnei preotese (îmi mărturiseste acum), ca să înteleagă relatia dintre Sfântul Antim si Mihail Eminescu la nivelul imaginilor si simbolurilor poetice.

Nu cred că l-am mai văzut în ultimii 8-9 ani…însă lucrurile editate de sine si cărtile sale ne arată, ca si în cazul Profesorului Dan Zamfirescu, că munca titanică, personală, în folosul românitătii se pierde din obisnuinta noilor generatii, care sunt învătate să ia ochii cititorilor cu putin si prost…si, pe deasupra, si posturi importante…

Lectia sa de viată si eruditia sa rămân un exemplu pentru familia mea, un exemplu întăritor si credibil, pentru că are în spate si suferintă si migală si trudă intelectuală.

Dumnezeu să îl ierte si pe noi să ne întărească în ceea ce facem!
Pr. Dr. Dorin Octavian Piciorus